Injura-i, Dorele, da-i in…!

Ba, teoretic, tema ar fi sportiva…Ma tem ca nu e vorba doar despre asta! Am trait a n-a senzatie de deja vu in ultimele citeva zile. Un deja vu legat de neputinta aproape ancestrala a romanului. Deunazi, aia mici, sub 19 ani si Vasluiul mi-au reaprins sentimentul unei nesigurante sora doar cu romanasul nostru.
Cum plm sa n-ai nici 19 ani si sa intri pe teren ca un indolent automultumit, in loc sa iti dai suflul pe teren pentru o victorie la 2 goluri?! Si nu veneai dupa 2 victorii, ci dupa 2 infringeri rusinoase… Unii zimbeau ca timpii inca de la cabine, altii cu privirea in pamint. Cehii ne-au ajutat, noi nici macar nu am incercat! “Rugby-stii” irlandezi au mers mai departe in semifinale…Am injurat vreo 3 ore, fara oprire. S-a terminat frectia cu nationala foarte mica, zic taci ca ma mai imblinzeste Vasluiul! KKT! Teama in fata unui adversar FOARTE slab ca Twente mi-a adincit si mai tare greata. Unde mai pui  ca si arbitrul a fost o comanda imputita…L-am spurcat vreo alte 3 ore si am picat in depresie. Din pacate, ce se intimpla in sportul romanesc se desfasoara cam in intregul areal autohton. De la mediul politic cancerigen, pina la socialul imbicsit de boli psiho- afective… Sa-mi bag pula, Dorele!